miercuri, 15 iulie 2009

return to innocence


stii cum e? atunci cand pierzi ceva incepi sa iti dai seama de importanta acelui lucru.. de fapt, sigur stii ce vreau sa zic.. de asta cred ca cel mai bine e sa poti sa ai atata putere, poate chiar curaj sa reusesti sa recunosti valoarea lui, sa poti sa il pastrezi ca cel mai de pret dar ce ti'a fost oferit... nu trebuie sa renunti la el in speranta ca vei gasi un inlocuitor. mereu vor fi surogate pentru orice, insa nu poti sa traiesti doar cu ele... incearca, tu... chiar tu.. sau eu, poate chiar eu... eu, eu trebuie sa lupt pentru a ma pastra asa cum sunt, nu trebuie sa ma vand pentru nimic in lume.. nici pentru o clipa de iubire! si zic asta gandindu'ma ca totul e relativ.. acea clipa ce iti poate parea minunata pe moment, devine o povara ce o vei purta mereu cu tine.. oriunde ai fi, singura sau nu.. iti e umbra. si poate cea mai grea lupta o duci cu tine insati, gandurile te pot dobori extrem de usor.. cel mai mare dusman al tau e propria constiinta.. si ai noroc daca e acolo unde trebuie

Un comentariu:

  1. Bine mai zici, draga mea... „ Cel mai mare duşman al tău e propria conştiinţă...”

    RăspundețiȘtergere